„Ai creierul în capul tău, picioarele în pantofii tăi, aşa că te poţi îndrepta în orice direcţie pe care ţi-o alegi.”
Dr. Seuss
Una dintre cele mai importante trasaturi pe care un om o detine, este aceea de a nu ii fie teama sa isi expuna propriile pareri.
Oricand. Oriunde. Oricui.
Este usor sa cazi in capcana pe care epoca moderna ne-o intinde si anume sa crezi ca ce ai avea de spus nu conteaza sau e gresit.
Ca fapt divers, toti avem dreptate si nimeni nu are. Adevarul tau, este cel exprimat datorita experientelor si valorilor proprii, iar parerea mea despre adevarul tau, este la randul ei bazata pe experientele si valorile mele.
Asa ca, nimeni nu are dreptate.
Atunci de ce nu ti-ai impartasi parerile?
Daca nu o faci, tu ai de suferit, nu eu sau ceilalti.
Cand nu poti exprima, din anumite motive, ceea ce vrei sa spui; cand te cenzurezi ‘pentru ca asa trebuie’, te vei simti mizerabil.
„Ce fraier/a am fost ca nu am spus ce am vrut sa spun’.
Si cumva, restul zilei doar la asta te vei gandi.
Unul dintre motivele pentru care alegem sa nu ne spunem parerile, este ca s-ar putea intepreta ca find prostii si prin extensie ca noi suntem prosti.
Realitatea este totusi diferita.
Din momentul in care alegem sa spunem ceea ce gandim, fara menajamente, relatiie pe care le avem cu oamenii din jurul nostru, vor creste in calitate.
Vom fi respectati pentru ca avem curajul de a fi noi. In cel mai pur sens al cuvantului.
Sigur, o parte dintre oameni vor fugi de tine, lucru care este normal si chiar indicat sa se intample.
Se numeste autoselectie.
Prin ce spui deranjezi?
Nu este problema ta, ci a celui care se simte asa- a nu se intelege ca ar trebui sa fi mitocan.
Acum…
Sa iti spui parerile, oricand, oriunde si oricui sau sa nu le spui?
Sincer, singurul care poate raspunde la intrebare esti tu.
Eu in acest articol nu am facut altceva decat sa imi spun parerea personala despre parerile personale.
Alegerea e a ta si ti-o asumi.